Biblioteca Județeană „George Barițiu”

Bd. Eroilor, nr. 35

Alături de bibliotecile bisericilor şi ale şcolilor din Braşov, cu inventare şi cataloage din 1575, 1625 şi 1684, în oraş au existat biblioteci particulare, ce au aparținut preoţilor şi cărturarilor, precum şi asociaţiilor diverse, pe baza cărora s-au întemeiat bibliotecile comunitare de mai târziu. O asemenea organizaţie, numită Casina, fondată în 1835, avea o bibliotecă românească, prima organizată ca bibliotecă publică în sensul actual al cuvântului. Donaţia bibliotecii lui Alexandru Bogdan, mort în război în 1914, a fost punctul de pornire al Bibliotecii Astrei, deschisă la 19 ianuarie 1930 în Casa Baiulescu (azi Bd. Eroilor, nr. 33) şi condusă de Ion Colan.
Biblioteca Astrei a fost biblioteca oraşului în perioada interbelică, a cumpărat cărţi vechi şi noi, a atras donaţii şi s-a organizat modern. În urma desfiinţării Astrei în 1948, comuniştii au preluat colecțiile acesteia şi au înfiinţat în 1950 Biblioteca regională Braşov, supusă ideologiei vremii. Apărea Fondul S, fondul special de publicaţii interzise consultării publicului şi colecţiile erau epurate. În 1965, biblioteca braşoveană primea un alt sediu, fostul edificiu al Camerei de comerţ şi industrie Braşov unde au funcţionat după 1945 ARLUS (Asociaţia română pentru legăturile cu URSS), ziare locale şi un cinematograf. În 1969, Biblioteca regională Braşov devenea Biblioteca Judeţeană Brașov. În acea perioadă luau ființă filialele bibliotecii în diferite cartiere ale oraşului.
În 1992, la 180 de ani de la naşterea lui George Bariţiu, biblioteca a adoptat numele său ca patron spiritual. După căderea comunismului, biblioteca s-a modernizat, iar secţia de împrumut a fost printre primele secţii din România automatizate complet, în 1998.
George Bariţiu (1812-1893) a fost una dintre personalităţile polivalente ale românilor din Transilvania – pedagog, jurnalist, om politic şi istoric. Stabilit în 1836 la Braşov, George Bariţiu i-a influenţat în mod fundamental pe românii braşoveni. A fondat „Gazeta de Transilvania” în 1838, primul ziar politic românesc din Transilvania, şi suplimentul acestuia, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. A participat la Revoluţia din 1848; a fost directorul comercial al fabricii de hârtie de la Zărneşti (1852-1872). Este întemeietorul Astrei în 1861, alături de alţi cărturari, fiind primul ei secretar (1861-1887), apoi preşedinte (1888-1893). A devenit președintele Academiei Române în anul 1893.

Opera sa istorică principală este lucrarea „Părţi alese din istoria Transilvaniei. Pe două sute de ani în urmă”, apărută la Sibiu, în trei volume, între anii 1888-1891.